Tăriceanu: Serviciile de informații au scăpat de sub controlul public; comisiile SRI și SIE nu își fac treaba

"E o problemă a serviciilor de informații care au scăpat de sub controlul public. Comisiile parlamentare de supraveghere a serviciilor de informații nu își fac treaba, dar deloc, și lucrul acesta se vede. Observăm că serviciile de informații și-au făcut Academie Națională de Informații, care este un câmp fertil de unde se pot racola viitorii agenți sub acoperire sau personal cu grade din serviciu. Asistăm la o situație pe care nu mi-aș fi putut-o imagina în anii '90 și lucrurile acestea, în loc să fie criticate de toată presa, văd că sunt nu numai tolerate de unii, dar și alimentate și lăudate", a afirmat joi Tăriceanu, la dezbaterea organizată de Comisia senatorială specială pentru evaluarea stării democrației și a statului de drept din România.

El a criticat atitudinea acelor jurnaliști care consideră că decizia CCR se transformă 'într-o problemă socială' a celor 1.000 de persoane care transcriu convorbirile telefonice.

"Pentru mine e un moment foarte trist. Am văzut în spațiul public așa-ziși jurnaliști, care au început să plângă pe umărul serviciilor secrete, am auzit o aberație cum n-am putut să-mi imaginez — un fel de jurnalist care spunea 'păi, ce-o să ne facem cu cele 1.000 de persoane de la SRI care stau și transcriu convorbirile telefonice, ce-o să se întâmple cu ele'. Adică transformăm această problemă într-o problemă socială. Pentru mine, un ziarist care nu militează pentru respectarea drepturilor și libertăților înseamnă că nu și-a înțeles rostul meseriei și, din păcate, sunt foarte mulți în România de astăzi care, conștient sau inconștient, dar mai degrabă conștient, lucrează în serviciul comandat, sunt prelungirile sistemelor serviciilor de informații în spațiul public și văd că acționează ca agenți de influență", a adăugat Tăriceanu.

Președintele Senatului susține că instituțiile statului și presa "ar trebui să sesizeze care este grava situație a democrației din România".

"Dezbaterea de astăzi, în actualul context, capătă o relevanță și mai mare. Nu cumva să vă imaginați că eu consider că este presa singurul vinovat. O bună parte din vinovați sunt în spațiul politic, sunt membri ai Parlamentului, care prin tăcerea lor complice au permis extinderea acestor abuzuri, dar nu numai la Parlament. Avem o seamă de instituții, avem membrii Guvernului, ministrul Justiției, care pare că nu înțelege care este menirea lui, avem Președinția. Toate aceste instituții ar trebui să sesizeze care este grava situație a democrației din România. Sigur că presa ar trebui să fie un suport pentru acele voci care au curajul să spună. Din păcate, o serie de centre de putere sunt foarte tolerante cu această situație", a mai spus Tăriceanu.

El a susținut că se va ajunge în situația ca "dezechilibrele, excesele și abuzurile din România să fie sesizate din străinătate".

"Probabil că vom ajunge la un moment dat, așa cum s-a întâmplat și în perioada comunistă, să sesizeze alții din străinătate dezechilibrele și excesele și abuzurile din România. (...) Mi se pare că astăzi România iar este într-un pericol major și suntem cu toții chemați, cei care avem conștiința trează, să atragem atenția asupra acestui lucru și să încercăm să revenim la normalitate", a opinat președintele Senatului.

Europarlamentarii Monica Macovei, Corina Cretu şi Renate Weber sprijina oficial lesbienele, transexualii si bisexualii

Putini sunt cetatenii care stiu ca exista, la Parlamentul European, un grup pro-homosexuali, care militeaza pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBT (lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali). 
Intergrupul LGBT din Parlamentul European cuprinde 153 de europarlamentari din sase grupurile politice, fiind cel mai mare dintre cele 27 de intergrupuri ale Parlamentului European. Toti membrii sai au aderat voluntar si au ca scop promovarea agendei LGBT. Conform doctrinei grupului, membrii sai trebuie sa monitorizeze situatia lesbienelor, 
homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor din tarile Uniunii Europene si nu numai, dar si sa conceapa rapoarte, rezoluţii şi amendamente în favoarea minorităţilor sexuale. Grupul beneficiază de un birou situat în cladirea Parlamentului European de la Bruxelles, precum si de 2 secretari. Printre cele 22 de state din care provin membrii 
acestui intergrup se numara si România. 3 dintre cei 33 de 
europarlamentari romani se ocupa de propaganda minoritatilor sexuale: Monica Macovei (PDL), Corina Cretu (PSD) si Renate Weber (PNL).

“Libertatea” a facut rost de o inregistrare audio cu interventia Monicăi Macovei de la un congres gazduit de Strasbourg la 7 aprilie 2011. “Inca din anii ’90 am fost alaturi de asociatia ACCEPT. Am reusit sa abrogam, dupa anul 2000, articolul 200 din Codul Penal, prin care erau incriminate relatiile dintre persoane de acelasi sex. Sigur ca Biserica Ortodoxa si grupurile religioase au fost mereu impotriva initiativelor noastre, ei spun ca suntem impotriva traditiilor. Am sprijinit apoi, in calitate de ministru al justitiei, desfasurarea Paradei Gay din 2005, desi la inceput primarul Bucurestiului refuzase sa aprobe acest lucru. L-am sunat chiar eu pe primar. Acum, in România ramane de realizat si legiferarea uniunilor intre persoanele de acelasi sex”, a explicat, printre altele, Monica Macovei.

Doar Renate Weber a votat in favoarea controversatului raport LUNACEK

Cu 394 de voturi pentru, 176 de voturi impotriva si 72 de abtineri, Parlamentul European a adoptat, marti, o rezolutie alternativa a controversatului raport Lunacek, privind “o foaie de parcurs a UE impotriva homofobiei si a discriminarii pe baza orientarii si identitatii sexuale”. Doar 7 din cei 33 de europarlamentari romani au fost în favoarea acestei rezolutii alternative: Petru Luhan (PDL), Adrian Severin (ex-PSD), Eduard Hellvig, Norica Nicolai, Renate Weber, Ovidiu Silaghi si Adina Valean (toti de la PNL). Chiar daca nu are putere legislativa, raportul va putea servi drept baza pentru o noua 
directiva, lege unionala cu caracter obligatoriu. Initiatoarea 
raportului, deputata austriaca Ulrike Lunacek, vicepresedinte al Grupului Verzilor din Parlamentul European, a fost in România in vara anului trecut, pentru a participa la Marsul Diversitatii, manifestatia pe care românii o cunosc mai mult sub numele de “Parada Gay”.

De asemenea, Lunacek este co-presedinte al Intergrupului LGBT din Parlamentul European. Renate Weber si-a asumat votul in favoarea rezolutiei alternative a raportului Lunacek, in timp ce colegele sale din Intergrupul LGBT din Parlamentul European, au preferat sa nu participe la vot, desi au semnat in registrul de prezenta de la Strasbourg.

Pe intelesul tuturor, rezolutia alternativa a raportului Lunacek:

• Solicita Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene sa recunoasca uniunile si casatoriile homosexuale incheiate in alte tari;

• Solicita Comisiei sa colaboreze cu Organizatia Mondiala a Sanatatii, pentru a elimina „tulburarile de identitate de gen” de pe lista tulburarilor mentale si de comportament;

• Solicita sensibilizarea cetatenilor cu privire la drepturile lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor şi hermafroditilor;

• Solicita garantarea libertatii de exprimare si de intrunire, in special in ceea ce priveste paradele si evenimentele similare;

• Solicita abţinerea de la adoptarea de legi şi revizuirea legilorexistente care limiteaza libertatea de exprimare in legatură cu orientarea sexuala şi cu identitatea de gen;

• Solicita ca statele membre sa adopte o legislatie penala care sa interzica incitarea la ura pe motive de orientare sexuala si identitate de gen;

• Solicita dreptul la azil pe aspecte specifice legate de orientarea sexuală si de identitatea de gen.

Prezentarea localitatii

Suprafata: 5906,9 ha

Intravilan: 746,25 ha

Extravilan: 2382 ha

Populatie: 18432

Gospodarii: 6287

Nr. locuinte: 6998

Nr. gradinite: 7

Nr. scoli: 7

Nr. licee: 2

Numele localitatilor aflate in administratie: Adjudu Vechi, Şişcani, Burcioaia

Asezarea geografica:

Municipiul Adjud este situat în partea de nord-est a judeţului Vrancea, la confluenţa râului Trotuş cu râul Siret
La intersectarea principalelor căi de comunicaţie feroviară, rutieră, ce fac legătura între partea de sud a ţării şi partea de nord a Moldovei
La nord, la o distanţă de 58 km de Bacău, la sud, la 46 km de Focşani şi la vest, la 40 km de Oneşti
Municipiul Adjud este localitate rang II

Activitati specifice zonei:

Comerţ
Transport rutier
Agricultură
Fabrică de hârtie şi carton
Fabrică BCA
Comerţ cereale, seminţe
Morărit şi panificaţie
Distribuţie şi furnizare energie electrică
Producţie mobilier
Construcţii
Confecţii textile şi tricotaje
Activitate de corespondenţă
Gospodărirea resurselor de apă
Transport
Construcţii drumuri şi poduri

Activitati economice principale:

SC Vrancart SA Adjud (fabrică de hârtie şi carton)
SC Somaco SA Bucureşti (fabrică BCA)
SC Comcereal SA Focşani (comerţ cereale, seminţe)
SC FDFEE Electrica Muntenia Nord SA Focşani (distribuţie şi furnizare energie electrică)
SC Mobiad SA Adjud (producţie mobilier)
SC Sirtrot SA Adjud (construcţii)
Cooperativa Meşteşugărească "Drumul Nostru" Adjud (confecţionare articole îmbrăcăminte)
SC Urbis SA Adjud (gospodărirea resurselor de apă)
Direcţia de Poştă Regională Bacău - Oficiul Poştal Adjud
SC Autotrans SA Adjud (transport de călători)
SC Roman Impex SA Păuneşti (construcţii de drumuri şi poduri, exploataţii forestiere)
SC Agroservice SA Adjud (transport)
SC Cup SA Focşani (captare şi distribuţie apă)
Regionala CFR Galaţi - divizia de instalaţii - Secţia CT 3 Adjud (întreţinerea şi repararea instalaţiilor de centralizare şi telecomandă feroviară)
Regionala CFR Galaţi - divizia trafic - Regulatorul de circulaţie Adjud (coordonarea circulaţiei trenurilor de călători şi marfă)
Depoul Exploatare Marfă Adjud (exploatare locomotive pentru transport marfă)

Evenimente locale:

Zilele Adjudului - aprilie
Toamna Adjudcană - 26 octombrie
28 iulie-6 august - Bâlciul anual

Facilitati oferite investitorilor:

Selecţionare şi instruire forţă de muncă
Identificare terenuri, spaţii de producţie sau comerciale pentru realizare activitate
Identificare colaboratori, parteneri
În funcţie de investiţiile realizate şi de solicitările investitorului se pot acorda de către primărie diferite facilităţi cum ar fi: facilităţi la plata taxelor şi impozitelor locale

Proiecte de investitii:

Sistem integrat de gestionare a deşeurilor prin separare în Municipiul Adjud şi oraşul Mărăşeşti, inclusiv în zonele rurale limitrofe
Înfiinţare şi reamenajare parcuri
Informatizarea şi modernizarea relaţiei cu cetăţenii prin folosirea unui sistem informatic integrat în cadrul Consiliului Local Adjud
Planul integrat de dezvoltare urbană:
Consolidare şi modernizare sediu primărie
Locuinţe sociale - 40 apartamente - str. Copăceşti
Locuinţe sociale - 32 apartamente - str. Copăceşti - proiectare
Locuinţe sociale - 20 apartamente - zona Garofiţei - proiectare
Locuinţe pentru tineret - 60 apartamente - str. Republicii
Locuinţe pentru tineret zona Garofiţei - SF
Extindere şi modernizare iluminat public - zona Siret, Sireţel, Colegiul Tehnic GH Balş
Modernizare străzilor din Cartierul Adjud Nord şi ANL
Reabilitare 5000 mp trotuare
Amenajare drumuri pentru atelaje Adjud-Adjudu Vechi-Adjud-Burcioaia
Expertiză audit energetic şi proiect tehnic
Cofinanţări reţele de gaze naturale
Introducerea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare cartier Adjud Nord, Adjud - proiectare
Reabilitare şi modernizare Ambulatoriul de specialitate al Spitalului Municipial Adjud - proiectare
Consolidare şi reabilitare Şcoala Adjud Vechi - proiectare
Consolidare şi reabilitare Şcoala Şişcani - proiectare
Consolidare şi reabilitare Şcoala Burcioaia - proiectare
Reabilitare terenuri sportive şi împrejmuri Şcoala nr. 1, nr. 2, nr. 3, nr. 4, Colegiul Tehnic Gh. Balş, Liceul Teoretic Emil Botta, Şcolile Adjud Vechi, Şişcani, Burcioaia
Transformare clădirii Cinematograf în sala de sport - proiectare
Reabilitarea şi modernizare internatelor şcolare - Colegiul Tehnic Gh. Balş - proiectare
Finalizare a 3 lăcaşuri de cult şi reabilitare a 2 lăcaşuri
Achiziţionare teren şi realizarea unor module pentru micii producători
Reabilitare - modernizare Stadion municipal şi înfiinţare terenuri artificiale - proiectare şi execuţie
Investind în oameni, investim în viitorul oraşului nostru - Adjud
Implementarea sistemului calităţii ISO 9001 la Primăria municipiului Adjud

Istoria cutremurelor în România

10 iulie 455: Un cutremur dezastruos a distrus mai multe oraşe şi sate în Transilvania.

August 815: cutremure puternice, timp de 5 zile, din Balcani până la Carpaţi, însoţite de distrugeri grave.

6 iulie 1092: cutremure catastrofale care au durat 8 zile, multe oraşe şi sate distruse, un mare număr de morţi.

25 ianuarie 1348: mare seism în bazinul Dunării. 40 de şocuri într-o singură zi, resimţit puternic în Ungaria, Italia, sudul Germaniei etc.

29 august 1471: cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă, menţionate de cronicile moldoveneşti. Epicentrul probabil: Vrancea; s-au produs stricăciuni în Moldova şi Muntenia.

10 noiembrie 1523: cutremur puternic resimţit la Sibiu şi Mediaş, unde a deteriorat primăria oraşului.

26 octombrie 1550, ora 2: mare seism în sudul Transilvaniei. Durata:un sfert de oră.

10 august 1590, ora 21: mare seism în sudul şi sud-estul Transilvaniei, cu efecte dezastruoase la Braşov, Râşnov, Sibiu şi Mediaş; epicentrul probabil:curbura Carpaţilor, regiunea Vrancei.

1677: cutremur puternic la Bucureşti. S-a dărâmat Biserica romano-catolică Bărăţia.

9 august 1679, ora 3: mare cutremur în Moldova, s-au prăbuşit turnul mare al cetăţii Sucevei, câteva biserici şi numeroase case.

19 august 1681: între orele 1 şi 2: puternic cutremur, timp de un sfert de oră, în Moldova, Muntenia şi Transilvania, resimţit îndeosebi în curbura Carpaţilor; pagube mari: s-au prăbuşit biserici, castele, locuinţe.

12 iunie 1701, între orele 1 şi 2 : cutremur puternic în Muntenia şi Transilvania. Au fost distruse mânăstiri, biserici, cetăţi, case.

11 iunie 1738: între orele 9:30-12:00, cutremur resimţit în special la Bucureşti, laşi, Focşani, Buzău, Sf.Gheorghe. La laşi s-au prăbuşit 11 mânăstiri, 15 case, 15 turnuri şi o turlă de biserică. În munţi s-au prăbuşit stânci.

6 aprilie 1790: cutremur de mare amploare care a produs distrugeri şi a înfricoşat lumea de la Dubno (Rusia) până la Istanbul, şi din Banat până în Crimeea. A durat aproape 5 minute şi a produs mari pagube în Transilvania, la Bucureşti, la Roman şi la Iaşi.

14/26 octombrie 1802: unul din cele mai mari cutremure resimţite vreodată la Bucureşti, cunoscut după documentele vremii ca „marele cutremur din vinerea sfântă (Sfânta Paraschiva)”, durata: 10 minute, epicentrul probabil: Vrancea. La Bucureşti s-au prăbuşit toate turlele bisericilor, s-au dărâmat mai multe biserici şi un mare număr de locuinţe.

17 noiembrie 1821, orele 14:50-15:45: cutremure puternice resimţite în Moldova şi în Muntenia. Locuinţe deteriorate la Iaşi şi Bucureşti.

23 noiembrie 1829: cutremur violent însoţit de mari perturbaţii atmosferice la Bucureşti; 150 case de piatră dărâmate sau avariate grav. Cutremurul a fost resimţit la Brăila spre miezul nopţii.

11 ianuarie 1838: cutremur puternic, de mari proporţii, resimţit din sud-vestul Rusiei până în Italia şi Turcia. Pagube enorme în curbura Carpaţilor. Au fost distruse 39 de biserici în judeţul Vâlcea, 53 de biserici în judeţul Romanati, 17 biserici în judeţul Olt. Cele mai mari pierderi s-au produs în judeţele Râmnicu-Sărat şi Putna, unde pământul s-a fisurat adânc. La Bucureşti cutremurul a durat aproape 30 de secunde, au fost găsiţi 8 morţi şi 14 răniţi. Cel mai mult au avut de suferit clădirile masive. Prăbuşirea stâncilor a barat râul Bicaz, formând Lacul Roşu.

1 martie 1894, ora 17:25 (scara Mercalli): cutremur de gradul 7 cu zgomote subterane la Panciu, Adjud, Focşani. Epicentrul probabil: Mărăşeşti.

31 august 1894, ora 14,20: cutremur resimţit aproape în întreaga ţară. În judeţele Putna, Tecuci şi Covurlui şi la Bucureşti a fost de gradul 5. Au fost avariate numeroase clădiri.

4 aprilie 1904, ora 10,28: cutremur pe o mare suprafaţă din zona balcanică. În România au fost afectate Oltenia, Muntenia, Moldova, Dobrogea, Transilvania, Banatul. Intensităţi notate: Bucureşti 6 grade, Turnu Măgurele 6 grade, Zimnicea 6 grade, Craiova 6 grade, Oradea 6 grade şi judeţul Alba 5 grade.

25 mai 1912, ora 16,03: unul din cele mai puternice cutremure cu epicentrul în Vrancea, urmat de cutremure mai mici în cursul nopţii şi în zilele următoare. Intensitate maximă în judeţele Râmnicu Sărat şi Putna. La Focşani şi la Vidra, 9 grade.

14 iunie 1913, ora 9,30: cutremur catastrofal în regiunea Târnovo din Bulgaria, resimţit puternic în România, unde a produs distrugeri şi panică. Intensitatea: Bucureşti 7 grade, Turnu Măgurele, Giurgiu, Greaca, Olteniţa şi Călăraşi, 6 grade.

10 noiembrie 1940: cutremur vrâncean cu hipocentrul la 140 km (precedat la 22 octombrie, acelaşi an, de unul de o mai mică intensitate), cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Intensitatea 8 la Bucureşti. Aria macroseismică pe care a fost resimţit are drept puncte de reper Leningradul, Moscova, Kerci (în U.R.S.S.), Istanbul (Turcia), Salonic (Grecia), Belgrad (Iugoslavia), Budapesta (Ungaria), Varşovia (Polonia). Durata propriu-zisă a fost sub 10 secunde. Aria de maximă distrugere s-a situat în zona Panciu, Focşani, Râmnicu Sărat. S-a soldat cu victime umane. Cea mai mare distrugere în Bucureşti: prăbuşirea blocului Carlton.

4 martie 1977 ora 21:22, magnitudine 7,4 grade, adâncime 94 km a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personaje marcante, precum Toma Caragiu.

30 august 1986 ora 00:28, magnitudine 7,1 grade, adâncime 131,4 km a produs mai multe pagube în Bsarabia decât în ţară, la Chişinău prăbuşindu-se 4 blocuri.

30 mai 1990 ora 13:40, magnitudine 6,9 grade, adâncime 80-90 km nu a cauzat pagube majore

31 mai 1990 ora 3:15 , magnitudine 6,4 grade, adâncime 80-90 km ca şi predecesorul său, nu a produs pagube majore.

27 octombrie 2004 ora 22.34, magnitudine 6,0 grade, adâncime 90-100 km de asemenea nu a produs pagube importante.

25 aprilie 2009 ora 20:18, magnitudine 5,5 grade, adâncime 96 km nu a produs pagube importante

05 august 2009 ora 07:49, magnitudine 5,5 grade, adâncime 10 km / 1 km nu a produs pagube importante

08 Iunie 2010 ora 15:16, magnitudine 4,5 grade, adâncime 113 Km - nu a produs pagube importante

30 Septembrie 2010 - ora 05:31 , magnitudine 4,7 grade, adâncime 138 km, nu a produs pagube importante